Sinapsa imunologică şi influenţa stadiilor de somn

sinapsa imunologicaContextul complicat al acestei perioade de pandemie şi izolare a adus în prim plan sistemul nostru imun şi factorii care îl influenţează. Se discută frecvent despre anticorpi, limfocite, citokine, interleukine, aceşti „soldaţi” ai sistemului imun.

Până când cercetările vor găsi noi soluţii care să sprijine apărarea în lupta cu acest nou virus, în mare parte ne bazăm pe această „armată” cu care organismul ne protejează în fiecare zi.

Acest echilibru al proceselor fiziologice este cunoscut ca HOMEOSTAZIE.

Alimentaţia, respiraţia, apa şi somnul sunt necesităţi fiziologice de bază.

Există multe resurse implicate în studierea acestora şi a modului în care dezechilibrul lor ne influenţează. Viaţa modernă a modificat modul nostru de alimentaţie, obezitatea este în creştere atât la adulţi cât şi la copii, iar durata medie a somnului se estimează că a scăzut cu aproximativ 1 oră şi jumătate faţă de acum 50-60 de ani.

În ultimii ani, cercetările s-au îndreptat şi către ritmicitatea circadiană (ciclul zi-noapte) în secreţia multor mediatori imuni şi neuroendocrini şi identificarea consecinţelor tulburărilor de somn asupra răspunsului imun.

S-a reuşit, astfel, determinarea nivelurilor mediatorilor implicaţi în inflamaţie, corelarea cu influenţa asupra etapelor de somn şi vice-versa, iar, mai recent, studiile au fost aprofundate până la nivel molecular, fiind examinată activarea/inactivarea(up-/down-regulation) genelor ce modulează răspunsul imun.

În prima jumătate a nopţii, când predomină somnul cu unde lente – SWS (slow wave sleep) - scade nivelul cortizolului, iar între celulele prezentatoare de antigen (APC) şi limfocitele T helper (Th) se dezvoltă un mediu favorabil sinapsei imunologice. Somnul pare să prezinte astfel importanţă şi în memoria imunologică.

Rolul important pe care îl are dezechilibrul la nivelul sistemului imun este deja bine documentat în diferite afecţiuni sistemice cardiovasculare, endocrine, metabolice.

Somnul trebuie luat în considerare atât în planul de prevenţie, cât şi în planul de tratament al bolilor cronice, durata somnului fiind un factor de risc potenţial modificabil, iar mici modificări în balanţa somn-veghe putând aduce reale beneficii.

Referinte:

  1. 1. KRUEGER, J. M. and MAJDE, J. A. (2003), Humoral Links between Sleep and the Immune System. Annals of the New York Academy of Sciences, 992: 9–20. doi: 10.1111/j.1749-6632.2003.tb03133.x
  2. 2. T Lange, J Born (July 15, 2011), T Cell and Antigen Presenting Cell Activity During Sleep. Braninimune a resource bridging neuroscience & imunology
  3. 3. Aho V, Ollila HM, Rantanen V, Kronholm E, Surakka I, et al. (2013) Partial Sleep Restriction Activates Immune Response-Related Gene Expression Pathways: Experimental and Epidemiological Studies in Humans. PLoS ONE 8(10): e77184. doi:10.1371/journal.pone.0077184
  4. 4. Benedict C, Brytting M, Markström A, et al. Acute sleep deprivation has no lasting effects on the human antibody titer response following a novel influenza A H1N1 virus vaccination. BMCImmunol. 2012;13:1.
  5. 5. Lange T, Dimitrov S, Bollinger T, et al. Sleep after vaccination boosts immunological memory. J Immunol. 2011;187:283–290
  6. 6. Penelope A. Bryant, PhD, Nigel Curtis, PhD - Sleep and Infection, Pediatr Infect Dis J. 2013;32(10):1135-1137
  7. 7. Sleep and Disease Risk – Healthsleep, (www.healthysleep.med.harvard.edu)