Somnul la copii

SOMNUL COPIILOR ESTE FOARTE IMPORTANT PENTRU SANATATEA LOR
ESTE LA FEL DE IMPORTANT PRECUM RESPIRATIA SI ALIMENTATIA

Somnul se invata

Somnul la copii - somnul se invataPoate sa para ciudat, dar asa cum copiii nu mananca orice, nu merg, nu vorbesc ca adultii imediat dupa ce se nasc, copiii nici nu dorm ca adultii. Somnul copiilor este diferit de cel al adultilor. Toate acestea fac parte din procesul de dezvoltare normala.

In mod obisnuit copiii se trezesc din somn in timpul noptii, ca de altfel si noi, adultii. Dar noi ne intoarcem pe partea cealalta si reusim sa readormim imediat astfel ca, somnul pare sa fie continuu pe parcursul noptii. Nu ne amintim aceste perioade de trezire din somn decat daca sunt mai lungi de 3 minute.

Pentru copii reluarea somnului este mai dificila. Daca ei nu reusesc sa lege somnul si asta se intampla noapte de noapte pe o perioada de luni de zile si uneori chiar ani pot sa apara probleme de sanatate.

Copiii mananca diferit, respira diferit, si... au un somn diferit de cel al adultilor.

Ritmurile circadiene, sau ciclul somn/veghe, sunt reglate de zi si noapte si se dezvolta in timp, ducand la perioadele de somn neregulate ale nou-nascutilor.

Ritmul circadian este un ciclu de 24 de ore (zi/noapte, somn/veghe) la care se raporteaza majoritatea proceselor fiziologice ale organismului.

Sugarii isi definesc propriul lor ritm circadian in timpul primelor luni de viata.

Acest  lucru se intampla treptat, cele mai importante modificari fiind in primele 6 luni.

Astfel, in primele zile de viata, nou-nascutii nu fac diferenta intre noapte si zi.

Ritmul lor de somn este modulat doar de senzatia de foame si satietate si pare sa fie determinat genetic.

Ritmurile de somn incep sa se dezvolte la copii in jurul varstei de sase saptamani, si pana la trei-sase luni majoritatea copiilor au un ciclu somn/veghe regulat.

Pana la varsta de doi ani, majoritatea copiilor petrec mai mult timp dormind decat treji si, per total, copiii petrec 40% din copilaria lor dormind. Somnul la copii este deosebit de important intrucat are un impact direct asupra dezvoltarii mentale si fizice a copiilor. Nou-nascutul care este intr-o permanenta stare de invatare are necesitati crescute de somn ce corespund dezvoltarii intense de la aceasta varsta.

Sunt doua tipuri alternative de stari de somn:

  • Somnul fara miscari oculare rapide (NREM) sau somnul fara vise. In timpul starilor profunde de somn NREM, creste cantitatea de sange transmisa catre muschi, se refac rezervele de energie, se produce repararea si cresterea tesuturilor, si sunt secretati hormoni importanti pentru crestere si dezvoltare. Pentru somnul NREM exista mai multe teorii care vizeaza refacerea depozitelor de glicogen. Oscilatiile intre depolarizare si hiperpolarizare aparute in timpul somnului consolideaza memoria si ajuta la eliminarea sinapselor excesive sau redundante.
  • Somnul cu miscari oculare rapide (REM) sau somnul cu vise. In timpul somnului REM, creierul este activ si apar visele. Corpul devine imobil, respiratia si bataile inimii sunt neregulate. Somnul REM (somnul cu vise) este necesar si pentru dezvoltarea cerebrala contribuind la maturarea cortexului si a sistemului oculomotor prin dezvoltarea de circuite neuronale. De aceea, la nou-nascut, stadiul REM ocupa 50% din durata somnului. Nivelul REM scade apoi pe parcursul copilariei si adolescentei catre nivelul varstei adulte la 20-25%.

Cele 2 stadii de somn distincte REM si NREM se regasesc atat la copii cat si la adulti.

Alternarea regulata a acestor faze de somn formeaza un ciclu de somn. Un ciclu de somn la copii este mult mai scurt decat la adulti, in primele doua luni de viata durata lui fiind de aproximativ 50 minute. Copii se pot trezi din somn cam o data pe ora in mod normal.

Pe parcursul a 24 ore nou-nascutii vor avea 18-20 cicluri de somn, fara a face diferenta intre noapte si zi.

Daca 3 sau 4 cicluri de somn urmeaza unul dupa altul, copiii vor dormi 3-4 ore legate.

In jurul varstei de 6 luni aceste cicluri de somn vor fi de aproximativ 70 minute si se vor concentra in principal pe parcursul noptii.

Treptat ciclurile de somn vor fi mai lungi pana vor ajunge la 90-120 minute si se vor repeta de 4-5 ori pe noapte, la fel ca in somnul unui adult sanatos.

Ce inseamna ca "somnul se invata"? Putem noi ajuta bebelusii sa invete diferenta intre noapte si zi?

Intrucat imediat dupa nastere nou-nascutii nu stiu ce este ziua si ce este noaptea, ei vor invata aceste lucruri din interactiunea cu parintii si apartinatorii. Ei ii vor ajuta pe cei mici sa invete ca noaptea este "timpul pentru somn" si ziua "timpul pentru a fi treaz". Din felul in care noi adultii vom proceda atunci cand ii vom adormi pe cei mici, acestia vor invata sau nu sa doarma singuri, consolidarea somnului pe parcursul noptii fiind considerata o achizitie majora de dezvoltare.

Rutinele de somn vor fi detaliate intr-un capitol separat dar, de la inceput e bine sa stim cat de important este sa evitati sa adormiti bebelusul in bratele dvs., cu biberonul sau in incaperi destinate altor activitati. Este important sa evitati joaca sau distractia/interactiunea in timpul noptii iar daca bebelusul s-a trezit peste noapte si plange este important sa va faceti simtita prezenta (pentru dezvoltarea increderii copiilor) dar fara a-l ridica pe copil din pat daca este posibil. Este suficienta o conversatie minimala. Copiii vor invata astfel sa revina repede la somn si sa readoarma.

Dr Brazelton descrie aceasta evolutie in cartea sa "Somnul copiilor": "un copil care, la un moment dat, incepuse sa doarma de unul singur, va traversa mai tarziu perioade in care are nevoie din nou de ajutor. Le numim "momente cheie", cu alte cuvinte momente care preced un nou pas inainte – cu un anumit pret. Acestea sunt momente aparte, cand eforturile copilului de a-si insusi o noua abilitate cum ar fi mersul, par sa interfereze cu realizarile deja dobandite, precum somnul de noapte neintrerupt. Parintii nu anticipeaza aceste perioade de somn dereglat. Dar daca le inteleg, ei vor putea oferi copilului calmul si limitele de care copilul are nevoie pentru a invata sa doarma de unul singur. Deprinderea corecta de a dormi este un pas necesar catre independenta".

EFORTURILE PARINTILOR DE A CONSOLA COPIII CARE PLANG NOAPTEA DE FAPT POT PERPETUA O PROBLEMA DE SOMN A COPIILOR

Plansul copiilor in timpul somnului sau trezirile din somn in mijlocul noptii sunt printre cele mai frecvente plangeri ale parintilor atunci cand intra in cabinetul pediatrului sau al altor specialisti in sanatatea copiilor. Parintii simt ca aceste tulburari de somn ii exaspereaza. Adesea afirma ca "au incercat tot ce se putea" dar raman surprinsi atunci cand constata ca efortul depus de ei pentru a ameliora comportamentul copiilor este de fapt un element de perpetuare a problemei. Parintii ridica copiii din pat cand acestia plang, le ofera mancare, ii leagana, le spun povesti inainte de a-i repune in pat. Sau in alte situatii le permit copiilor sa adoarma in fata televizorului.

Toate aceste eforturi creeaza un context favorabil pentru ca cei mici sa accepte sa adoarma doar in prezenta parintilor.

Specialistii din domeniu ne asigura ca plansul din cadrul procesului de invatare a rutinei de somn nu are efecte nocive in dezvolatarea psihologica a copiilor. Este mai degraba mai dificil pentru parinti decat pentru copii.

10 reguli pentru un somn bun la copii:

  • Pastrati un program regulat al somnului pentru ora de culcare si ora de trezire
  • Fiti consecventi in aplicarea rutinei de somn! In primii ani o poveste sau mai tarziu o activitate relaxanta vor incuraja un somn bun.
  • De la inceput incurajati copiii sa adoarma singuri, in patul lor
  • Urmati o rutina de somn consecventa. Rezervati-va 10 – 30 minute pentru a pregati copiii de somn in fiecare seara.
  • Creati un cadrul relaxant pentru ora de culcare a copiilor.
  • Interactionati cu copiii dumneavoastra la ora de culcare. Nu lasati televizorul, computerul sau jocurile video sa va inlocuiasca.
  • Feriti copiii de programele TV, filmele si jocurile video care nu sunt adecvate varstei lor.
  • Nu lasati copiil sa adoarma in timp ce sunt tinuti in brate, leganati, hraniti cu biberonul sau alaptati.
  • Nu permiteti copiilor sa consume la ora de culcare alimente sau bauturi ce contin cafeina, acestea incluzand ciocolata si sucuri. Incercati sa nu administrati copiilor la ora de culcare medicamente ce contin stimulente. Acestea includ medicamente pentru tuse si decongestionante.
  • Urmati si dumneavoastra propriile reguli in ceea ce priveste somnul. Incercati sa aveti un somn odihnitor pentru a putea sa functionati optim in timpul zilei.

De ce este somnul atat de important? De ce somnul copiilor este mai lung decat cel al adultilor?

Functiile somnului

Desi din punct de vedere istoric somnul a fost mult timp considerat o stare pasiva, in prezent se cunoaste foarte bine ca somnul este un proces dinamic si ca in timpul somnului creierul este activ.

In timpul somnului:

  • se secreta hormoni de crestere, prolactina, testosteron, cu rol in reglarea proceselor biologice ale organismului
  • creste productia de proteine fara de care nu e posibila cresterea si dezvoltarea armonioasa
  • are loc reglarea temperaturii

Somnul contribuie la imbunatatirea functiilor imune, afirmatia fiind sustinuta de numeroasele studii care au arătat ca deprivarea de somn are drept consecinta o frecventa mai mare a infectiilor.

Somnul are de asemenea un rol important in reglarea memoriei, a starilor emotionale si a comportamentelor sociale.

Care este somnul normal pentru varsta copiilor?

Este important sa va asigurati ca, copiii dumneavoastra dorm suficient si bine. Calitatea somnului la copii poate fi masurata in functie de fata zambitoare a copiilor, de starea lor de buna dispozitie si de energia pe care o au. Copiii obositi poate avea probleme de dezvoltare sau de comportament. Problemele legate de somn la copii pot cauza de asemenea un stres inutil pentru dumneavoastra si ceilalti membrii ai familiei.

Multi dintre parinti nu stiu sigur cat ar trebui sa dureze somnul copiilor lor. Expertii in domeniu recomanda urmatoarele perioade de timp pentru somn in functie de fiecare etapa de varsta:

  • Sugari (3 pana la 11 luni): 14 pana la 15 ore
  • Anteprescolari: 12 pana la 14 ore
  • Prescolari: 11 pana la 13 ore
  • Scolari: 10 pana la 11 ore

Copiii care nu dorm bine este posibil sa aiba o problema de somn.

Cum recunoastem ca avem o problema de somn?

Daca spuneti despre copiii sau copilul dumnevoastra:

  • "E atat de imbufnat dimineata"
  • "De ce adoarme in timpul orelor la scoala?"
  • "Uneori am senzatia ca, copilul meu nu mai respira in somn"
  • "Se zvarcoleste in tot patul..."
  • "Copilul meu sforaie ca un tractor..."

sau

  • Petreceti prea mult timp cu adormitul copiilor.
  • Copiii se trezesc frecvent in timpul noptii.
  • Copiii sforaie foarte tare sau se lupta sa respire in timpul somnului.
  • Comportamentul copiilor, dispozitia sau performantele lor scolare se altereaza.
  • Copiii care obisnuiau sa se pastreze uscati in timpul noptii incep sa ude patul.
  • Se pierd de catre parinti ore de somn ca urmare a orelor de culcare si a programului de somn al copiilor.

Exista probleme de somn la copii?

Tulburarile de somn sunt importante prin prisma consecintelor pe care le au asupra fiziologiei si functionarii adecvate. Desi unele probleme de somn sunt trecătoare si auto-limitate, perceptia că tulburarile somnului "vor fi depăsite" a fost infirmată de numeroase studii care au documentat atat recurenta cat si peristenta acestor probleme.

Mai putin numeroase ca la adulti, rezultatele studiilor experimentale si corelative aduc insa aceleasi concluzii si la varsta pediatrica. Chiar o pierdere foarte mica dar acumulata de somn de genul "inca un desen animat sau inca o emisiune la televizor" pot avea efecte semnificative asupra performantelor cognitive ale copiilor. S-a dovedit ca sunt astfel afectate la copii arii legate de functionarea neurocomportamentala, de procesul de invatare si achizitiile academice, de reglarea emotionala.

Domenii mai complexe, in mod particular cele asociate cortexului prefrontal sunt mai vulnerabile la deprivarea de somn. De asemenea asocierea a fost semnificativ mai importanta la copiii mai mici sugerand ca acestia sunt mai vulnerabili la tulburarile de somn.

Cum se manifesta problemele de somn la copii?

Lipsa unui somn sanatos si odihnitor se manifesta in timpul noptii prin sforait, somn agitat, treziri frecvente, cosmaruri, enurezis, transpiratii in timpul noptii, iar in timpul zilei apar somnolenta (copiii adorm in timpul orelor la scoala), cefalee matinala, apetit scazut, tulburari de concentrare si de memorie, iritabilitate, hiperactivitate.

Pe termen lung problemele de somn au fost asociate cu alte probleme grave de sanatate precum diabetul, obezitatea, depresia, anxietatea. La varsta adulta, lipsa unui somn bun creste vulnerabilitatea pentru accidente rutiere.

Spre deosebire de adulti insa somnolenta este mai rara la copii!

La copii modificarile sunt mai subtile, astfel ca lipsa unui somn de calitate la copii poate duce la:

  • probleme comportamentale - hiperactivitate, dificultati scolare si de invatare, anxietate crescutã, depresie
  • efecte asupra cresterii
  • efecte de deprimare a sistemului imun, otite recurente
  • disfunctie metabolica - dislipidemie, hipertensiune arteriala, creste rezistenta la insulina

Este sforaitul periculos?

Atat adultii cat si copiii care sforaie trebuie investigati, pentru ca sforaitul poate fi un simptom pentru un sindrom foarte sever – Sindromul de Apnee in Somn de tip Obstructiv (SASO). Acesta apare la 4 % dintre adulti si la 1-4% dintre copii.

Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv consta din intreruperi repetate ale respiratiei in timpul somnului. Aceste opriri ale respiratiei pot determina scaderea oxigenului in sange, ceea ce va solicita foarte mult inima si creierul si poate duce in final la probleme foarte serioase.

Deoarece pentru copii nu este normal sa sforaie tare in fiecare noapte, parintii trebuie sa consulte un medic specialist in aceasta privinta.

Fumatul pasiv

Cand este fum de tigara intr-o incapere copiii inhaleaza mai multe toxine decat adultii din cauza ca ei respira mai des. Astfel in timp ce adultii inspira si expira de 14-18 ori intr-un minut, nou-nascutii pot ajunge pana la 60 respiratii pe minut.

Daca nu puteti renunta la fumat, faceti asta in afara casei, departe de copii. Chiar daca nu fumati in camera in care stau si dorm copiii dar fumati in interiorul casei, toxinele din fumul de tigara se depun pe pereti, pe mobila, pe jucariile copiilor. Ele se depun si pe hainele dumneavoastra. Cand fumatorii iau copii in brate acestia vin in contact cu substantele toxice. S-a vazut astfel ca sugarii si copiii mici care dorm in aceeasi camera cu parintii fumatori au nivelul de nicotina de trei ori mai mare decat copiii care dorm in alta camera, intrucat particulele din fumul de tigara raman mult timp atat in aer, dar raman si pe pielea si pe hainele fumatorilor.

Fumatul pasiv duce la afectarea calitatii somnului la copii. De asemenea riscul pentru SIDS (Sudden Infant Death Syndrome) este de pana la 4 ori mai mare la copiii cu mame fumatoare.

Afectarea somnului este cu atat mai evidenta si importanta la copiii cu astm, unde raportarea problemelor de somn a fost mai frecventa la copiii cu parinti fumatori. Un studiu recent (Pediatrics) in care parintii au raportat expunerea in casa a acestor copii la fumul de la cel putin 5 tigari pe zi, a evidentiat probleme de adormire, parasomnii, tulburari de respiratie si somnolenta excesiva in timpul zilei. Expunerea a fost obiectivata si prin determinarea nivelului de cotinina. Tratamentul astmului a imbunatatit simptomele dar reducerea sau eliminarea expunerii la fumatul pasiv s-a considerat ca avand impact semnificativ la acesti copii.

CAND CEREM AJUTOR?

Copiii care au parte de suficient somn si dorm bine vor fi probabil mai veseli in timpul zilei. Cu cat copiii dorm mai bine cu atat intreaga familie va fi mai fericita. Majoritatea problemelor de somn la copii nu sunt rezultatul neindeplinirii misiunii parentale.

Aceste probleme nu inseamna nici ca se intampla ceva foarte grav cu copiii.

Daca intampinati dificultati in a gasi solutii pentru problemele de somn ale copiilor va puteti adresa medicului.

Interventia medicala:

Parintii/apartinatorii se adreseaza medicilor de familie sau pediatrilor.

Daca medicul de familie/pediatrul considera adecvat urmatorul pas este cel mai probabil o recomandare catre un centru de somnologie.

Dupa un examen fizic amanuntit, este posibil ca medicii sa doreasca sa puna niste intrebari foarte importante.

  • Informatii generale despre somn:
  • Exista un program stabil de somn al copiilor?
  • Au copiii propriul lor pat/dormitor?
  • Este un parinte/ingrijitor prezent cand adorm copiii?
  • Copiii se opun mersului la culcare?
  • Copiii adorm greu?
  • Se trezesc copiii in timpul noptii?
  • Daca se trezesc copiii in timpul noptii readoarm cu greutate?
  • Nu dorm bine copiii?

Informatiile furnizate de dumneavoastra ca parinti sunt foarte importante pentru medici. La intalnirile cu acestia vi se va da un jurnal de somn pe care sa il completati de-a lungul unei saptamani, pentru a stabili programul de somn si de activitate al copiilor. Se vor face examene complete fizice si psihologice.

Pot fi necesare recomandari suplimentare:

  • ORL
    • Evaluarea amigdalelor/polipilor pentru hipertrofie adenotonsilara
  • Modificare comportamentala si igiena somnului

Urmatorul pas adesea consta in stabilirea unor strategii comportamentale care vor imbunatati calitatea somnului copiilor.

Anumite simptome vor necesita si alte metode de diagnostic:

  • investigatii in timpul zilei si
  • investigatii nocturne – pulsoximetria, poligrafia, polisomnografia - toate acestea vor fi apoi adaptate individual fiecarui copil in functie de varsta si simptomatologie.

Unele dispozitive de inregistrare in timpul noptii pot fi folosite la domiciliu iar altele mai sofisticate necesita monitorizarea intr-un laborator de specialitate. Nu este nimic dureros si nu se folosesc metode invazive precum ace, seringi etc.

Aceste dispozitive inregistreaza multiplii parametrii in timpul somnului. Cu ajutorul unor canule nazale se monitorizeaza respiratia copiilor pentru a identifica pauzele in respiratie. Efortul respirator este analizat cu ajutorul a doua benzi elasice plasate la nivelul toracelui si abdomenului iar oxigenarea corpului este apreciata prin montarea unui pulsoximetru pe unul din degetele de la mana.

Urmatorul pas este interpretarea datelor care se va face de catre specialisti cu experienta pediatrica iar ulterior se va stabili semnificatia clinica a interpretarilor efectuate si necesitatea tratamentului.

Copiii care dorm insuficient sunt mai predispusi la probleme comportamentale, dispozitie generala proasta, si este mai probabil sa intampine dificultati in a-si atinge potentialul real. A avea copii care nu au un somn odihnitor sau suficient poate provoca mult stres familiei. Din fericire, o mare parte dintre problemele uzuale de somn ale copiilor se rezolva usor dupa ce sunt identificate.